Monthly Archives: April 2010

Premiu

Standard

Am primit acum vreo saptamana un premiu de la Raluka 0 flocirica, ma scuzati,   floricica :D.  Acum ar trebui sa o dau mai departe la 12 persoane , insa nu voi face asta :D. Am destula carne in frigider- nu mai vreau :D. Dar sa vedem. Cica trebuie sa:

1. Sa postezi premiul- rezolvat

2. Sa scrii din partea cui e- done

La

3. Sa oferi premiul la 12 persoane

4. Sa se afiseze link-ul lor.

5. Sa li se lase un comentariu pe blogul lor in care sa li se dea de stire despre premiu.

Dam SKIP 😀

Si a mai ramas

6. Sa faci o lista cu 10 lucruri care iti plac (hmm sa vedem :D)

–  trezitul dupa 12 😀)

– muzica

– plimbarile in parc

trandafirii

– zambilele

– voleiul

– patinajul

– cainii

– ghost whisperer :X

– comediile

Advertisements

Viata bate filmul sau reversul medaliei

Standard

Nu o data cred ca ati auzit vorba “viata bate filmul” sau in extenso.. telenovela :D. Nu putine au fost datile in care am exclamat si eu acelasi lucru. Dintre toate intamplarile auzite sau traite una am sa vi-o imparatasesc si voua.

Se intampla acum fix un an intr-o zi frumoasa ca asta. Doua fete cucuite, cuplate si satule de stat in casa s-au pus de acord sa iasa la o plimbare in parc. Pana aici nimic deosebit…”miezul” abia acum urmeaza…cele doua aveau ceva in comun sau mai bine zis pe cineva :D. Cine, ce, cum, unde si in ce fel conteaza mai putin…

De ce s-au intalnit? Cred ca nici ele nu stiu :D. Poate din lipsa de ocupatie, poate din curiozitate sau poate pentru ca pana la urma stiti cum se spune“tine-ti  prietenii aproape, dar dusmanii si mai aproape” :D. Cum o dai, cum o intorci, un lucru e sigur -asa a fost sa fie :D.

Cum de altfel asa a fost sa fie ca fix in ziua aceea domnitele in cauza sa aiba “norocul” sa dea nas in nas cu…personajul pe care il aveau in comun :D. Despre tragi-comicul situatiei si fetele celor trei nu are rost sa povestim:D. Interesant de stiut ar fi fost ce a simtit fiecare in acel moment, insa asta o stiu doar ei :D. Ca dupa mirobolanta intamplare fiecare si-a vazut de drum (adica fetele si-au continuat plimbarea, iar “factorul comun” si-a vazut de ale lui) conteaza prea putin. Important e ce a urmat si ceea ce se intampla acum.

E interesant si neobisnuit sa vezi cum o “prietenie” superficiala, inceputa din interese reciproce tacite se poate transforma in ceva sincer, real, palpabil (nu va ganditi la prostii pentru ca nu e cazul :D). Admirata de unii si privita cu neincredere de altii, legatura dintre cele doua s-a format, exista si este destul de stransa. Schimb de impresii si amintiri, momente comice sau greu de suportat(pt unii)-  sunt doar cateva dintre “condimentele” ce stau la baza relatiei lor. Ar mai fi si altele dar…nu dam din casa :D.

Stiu, incredibil, dar adevarat :D. De multe ori m-am intrebat si eu de unde atata tarie si atata sange rece? Ce anume le-a determinat sa mearga atata de departe? Cum au putut sa stranga atata din dinti si sa se faca atat de bine ca ploua cand fiecare stia prea bine cum stau lucrurile de fapt. Ma intreb cam cate in locul lor nu ar fi cedat si, mai devreme sau mai tarziu, ar fi dat-o in paruiala :D. Probabil nu vom stii niciodata. Probabil nici nu mai conteaza. Ce a fost a fost, important e ceea ce este.  Vorba cantecului care le-a fost dedicat de un amic “I (a se citi we :D) played my(our) part, you played your game 😀. Pentru cine nu stie melodia, iat-o aici.

P.S: La Multi Ani mujer! :D. Sanatoase sa fim, ca restul vine de la sine :*